Analize și opinii

De ce să te autodistrugi pentu o datorie pe care nu o mai poți plăti? Dă faliment!

Ce-ați recomanda în cazul guvernelor sau băncilor cu probleme – “bailout” sau “haircut”?

Majoritatea economiștilor de bună credință ar spune “haircut”. Evident, nu și bancherii – care preferă “bailout”.
Bailoutul – salvarea din bani publici – este în favoarea bancherilor, pe spatele contribuabilului. Haircut – un eufemism care înseamnă anularea părții de datorie care nu poate fi plătită – este o pierdere impusă creditorului, banii publici rămân neatinși.

În cazul lui Andreas Treichl, preşedintele Erste, intuiam că răspunsul ar putea fi diferit. Nu intuiam însă franchețea abruptă cu care avea să fie livrat, în fața unei asistențe înmărmurite: “haircut!”

Este diferența de abordare dintre Irlanda și Islanda. Prima a ales să se arunce într-o mlaștină a datoriilor pentru a salva băncilor și nu poate ști dacă va mai ieși sau nu. A doua a refuzat să plătească prostia altora și acum se redresează.

Daily Reckoning oferă o perspectivă istorică aproape cinematografică, într-un articol semnalat de Dan Șelaru. De ce trebuie ca și Europa și SUA să refuze “ajutorul” Chinei.

În secolul 19, tehnologia a dat un avantaj enorm Europei asupra vecinilor săi. Otomanii – care guvernau din Balcani până în Maroc – erau lăsați în urmă. Economia lor era mai puțin productivă, așa că le lipsea baza de taxare necesară pentru a susține o armată modernă. Au adus antreprenori și capital european pentru a construi căi ferate, canale etc.
(…)
Când otomanii n-au mai putut plăti, au încercat austeritatea… și au continuat să împrumute. Localnicii au devenit nemulțumiți de măsurile de austeritate. Datoria a crescut în continuare, pe măsură ce trebuiau finanțate împrumuturile vechi.
În curând, n-a mai fost nicio cale de ieșire. Susținuți de armate mai bune, europenii au trecut la executarea silită. Generalul francez Bugeaud a pârjolit câmpiile fertile ale Algeriei. Mai târziu, Franța a găsit un pretext pentru a invada Tunisia. Italia a luat Libia. Marea Britanie a invadat egiptul. În scurt timp, europenii au ajuns să controleze toată Africa de nord și o mare parte din Levant.”
(…)
Apoi, a fost rândul europenilor să se împrumute. Au intrat într-un război fără rost în 1914. Francezii s-au împrumutat de la englezi, englezii de la americani. Germanii n-au avut de unde să se împrumute și au început să tipărească bani.
Când războiul s-a terminat, toată lumea a așteptat să-și recupereze banii. Americanii au așteptat de la englezi. Englezii au așteptat de la francezi. Iar francezii au așteptat de la germani. Ultimii trebuia să plătească despăgubiri de război, dar erau faliți – așa că au tipărit și mai mulți bani. Până la urmă, după multe dezastre, nimeni nu și-a recuperat banii. În schimb, au avut parte de o mare depresie apoi de încă un război mondial.
Aceeași lecție: dacă nu poți plăti, nu încerca, nu te preface. Intră în faliment!

sursa: riscograma.ro

Despre autor

contribuitor

1 comentariu

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

  • Am convingerea că există încă suficient de mulţi trepanaţi spălaţi pe creier, care cred că scopul lor în viaţă este să câştige bani!Idioţii nu realizează că banul trebuie să fie o unitate de măsură a valorii muncii, nu un scop de trăit în viaţă.Şi dacă unul are o imprimantă să tipărească nişte valori, de ce trebuie să-i plătesc dobândă că folosesc aceste valori, ca să-mi cuantific activitatea pe planetă?

Abonează-te la newsletter