Politică

Ajutor, ne omoara romanii!

moldova-acuza-romania“In ultimii doi ani, relatiile bilaterale moldo-romane s-au degradat pana la o stare ce reprezinta, indiscutabil, o problema la scara regionala, care nu mai poate fi ignorata nici de tarile membre ale Uniunii Europene, nici de Ucraina, nici de ceilalti parteneri politici externi sinceri ai Republicii Moldova… Guvernul Republicii Moldova isi exprima regretul pentru faptul ca nici conducerea suprema a Romaniei nu a renuntat la retorica sa intr-un cadru admisibil pentru un stat membru al UE si si-a sacrificat definitiv politica externa pentru starile de spirit revansarde si relicte, precum si pentru proiecte de pe timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial”…

Iata o declaratie a Chisinaului care pune din nou Romania intr-o pozitie cel putin ciudata si absolut excentrica fata de partenerii ei europeni. Fie si numai pentru ca suntem primul caz in care o tara din nou-nascutul Parteneriat Estic anunta ca va folosi statutul sau de apropiere declarata fata de UE pentru a cere sprijinul european fata de ceea ce declara a fi comportament agresiv din partea unui stat membru pe care doreste “sa-l neutralizeze”. In conditiile in care, spun fratii nostri moldoveni, “acest conflict afecteaza intreaga regiune”!

Este foarte grav. Mai grav decat tot ceea ce s-a spus, sugerat sau presupus in cele mai negre scenarii de la Bruxelles privind Romania. Cum am ajuns aici? Din lipsa de stiinta de a manui usten­silele elementare ale diplomatiei? Foarte posibil, daca ne uitam cu atentie la cateva dintre exemplarele care populeaza fauna cu mult supranumerica a ambasadelor noastre. Sa se combine asta cu lipsa constanta si chiar asumata cu mandrie patriotica si revolutionara a oricarui lobby profesionist facut in centrele politice nevralgice ale planetei? Posibil, extrem de probabil, dar nu este numai atat. Ne lipseSte, asa cum ne-a lipsit consistent in ultimii 20 de ani, o viziune proprie, consolidata pe toate dimensiunile ce tin de securitatea nationala, a ceea ce ne dorim sa fim ca tara in calitatea noastra de membri UE si NATO. Am cerut sa intram in clubul puterilor respective fara a sti ca, in momentul respectiv, trebuia sa cerem si garantiile de rigoare. Garantii ne-au cerut ei, iar noi, pe masura puterilor, am incercat sa le indeplinim punct cu punct. Oricare au fost costurile sociale, economice si militare. Dar noi ce-am cerut? Noi ce-am impus ca o conditie sine qua non a prezentei noastre in structuri carora, tehnic vorbind, le platim mai mult decat ne-au adus pana acum?

N-am cerut. In schimb, pentru ca tot trebuia sa facem ceva, am deschis toate canalele interne de autovictimizare si autoacuzare. Pe de o parte, am lasat liber la evocare tuturor teoriilor posibile ale conspi­ratiei. Pe de alta parte, noi primii am spus tot ce se putea imagina mai rau despre esenta poporului roman si comportamentele sale condamnabile. Ai nostri au fost in prima linie cand trebuia sa se acuze Romania de a fi tara hotilor, violato­rilor, criminalilor, incompetentilor, generatoare de politicieni reuniti in “Parlamentul Rusinii”…

Acum este foarte uSor, neasteptat de usor, ca profesionistii jocurilor politice sa introduca Roma­nia ca factor activ intr-o ecuatie a instabilitatii regionale. Daca accep­tati cumva ca “intamplator”este un termen acceptat la nivelul superior al jocurilor geo-politice, atunci sa spunem ca, intamplator, acuzatia de la Chisinau a aparut cu 48 de ore inainte ca, azi, sa inceapa Summitul UE-Rusia. Context in care o asemenea amenintare “de securi­tate regionala”trebuie luata in considerare? Sigur ca va fi luata, atata timp cat, pana in momentul in care scriu aceste randuri, Romania nu a replicat nicicum. De ce? Mister profund si, cum ar spune cineva, ceata densa la mal. Romania are alte treburi. Poate ca are alte prioritati. Care? Cat timp vom mai accepta, fara replica, fara expunere de argumente contrarii, o retorica, de data asta absolut reala si profund coroziva, care ne transforma in factor de insta­bilitate si pericol pentru stabilirea unor relatii de normalitate intre Uniunea Europeana si vecinii sai din est, inclusiv Rusia? Nu vorbim, ne costa. Dar incepe sa ne coste intr-un ritm atat de accelerat, incat incep sa ma intreb daca cei care ne conduc au citit macar capitolul introductiv din lectia privind conceptul de buna guvernare.

Cristian UNTEANU
sursa: ziua.net

Abonează-te la newsletter