Politică

Băsescu îţi propune să concediezi 171 de parlamentari

Şeful statului aplică reţeta folosită şi în 2007, când a convocat referendum pentru uninominal odată cu europarlamentarele.

Preşedintele Traian Băsescu cere declanşarea unui referendum, fix în ziua alegerilor prezidenţiale, pe tema reducerii de la 471 la 300 a numărului de senatori şi deputaţi şi transformarea Parlamentului în unul unicameral. Băsescu a făcut acest anunţ, ieri, într-o declaraţie de presă în care a lăudat guvernul pentru eforturile făcute, până acum, în reformarea statului – prin asumarea răspunderii pe cele trei legi – şi a afirmat că acest proces trebuie să continue.

Soluţia sa – Parlamentul unicameral care ar răspunde mai bine nevoilor României, mai ales după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, când Parlamentul de la Bruxelles va deveni practic o altă Cameră a Legislativului românesc.

Dacă senatorii şi deputaţii vor fi mai puţini, decizia se va lua mai uşor, a adăugat preşedintele, cheltuielile s-ar diminua şi ar fi redusă “clasa privilegiaţilor cu pensii speciale şi sume forfetare la dispoziţie”. Băsescu a sugerat că parlamentarii sunt corupţi şi că, dacă numărul lor va fi mai mic, şi corupţia va fi diminuată: “S-ar reducere corupţia, pentru că vor fi mai puţini politicieni de rang înalt care fac trafic de influenţă. Spun acest lucru fără să acuz pe cineva, dar riscul de trafic de influenţă e mai mic”. Preşedintele a susţinut că recurge la măsura consultării “poporului suveran” pentru că nu a găsit înţelegere la clasa politică pentru reviziuirea Constituţiei şi pentru că vrea să-şi ţină promisiunea, făcută la începutul mandatului, de a moderniza statul.

Traian Băsescu a avut o justificare şi pentru fixarea referendumului în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale: “să diminuăm costurile de consultare a poporului”. Şeful statului a trimis ieri scrisoarea în care îi anunţă, conform procedurilor, pe preşedinţii celor două Camere că doreşte să facă un referendum.

Cum se pune în practică ideea preşedintelui

Băsescu a făcut uz de prerogativa care îi dă dreptul ca, după consultarea Parlamentului, să poată cere poporului să-şi exprime voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Pentru validarea rezultatelor scrutinului este necesară prezenţa la vot a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Şeful statului mai are experienţa unui referendum eşuat din acest punct de vedere în urmă cu doi ani – cel pentru introducerea votului uninominal în două tururi, când la urne s-au prezentat 26,51% dintre români, cifra care nu l-a împiedicat pe Băsescu să facă presiuni pentru ca Parlamentul să pună în practică voinţa celor aproape 4 milioane de români care i-au dat dreptate. Chiar şi în ipoteza unei prezenţe de peste 50% la urne, până la modificarea propriu-zisă a legii fundamentale este cale lungă, cheia fiind existenţa unei majorităţi de două treimi în fiecare dintre cele două Camere care să se pună de acord asupra revizuirii.

Astfel, potrivit legii fundamentale, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei printr-un nou referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Toată lumea (minus PD-L) critică

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a criticat propunerea lui Traian Băsescu, menţionând că propunerea de modificare a Constituţiei se înscrie în seria celor legate de prostituţie şi droguri, fiind unul cu încărcătură electorală. Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, susţine că ideea referendumului reprezintă “o obsesie personală” a lui Traian Băsescu, care “pare suspectă şi periculoasă pentru democraţia românească”: “Un referendum trebuie să aibă întâi o bază, la ce se referă. Aşa…o chestiune scoasă din pălărie… fac eu un referendum că vreau să schimb Constituţia…”.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că Traian Băsescu nu are curaj să se prezinte la alegeri decât ascuns în spatele unui demers populist, dorindu-şi o Mare Adunare Naţională: “Traian Băsescu vrea o Mare Adunare Naţională, dar România a intrat demult într-o epocă a democraţiei. Orice discuţie despre modificarea Constituţiei în această privinţă sau altele nu poate fi suprapusă alegerilor prezidenţiale”. De partea cealaltă, preşedintele Camerei Deputaţilor, pedelista Roberta Anastase, a susţinut că Băsescu nu face decât “să pună în practică o solicitare pe care românii o au de ani de zile”.

11 state din UE au Legislative unicamerale

O mare parte din statele Uniunii Europene – 11, mai exact (Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, cele trei ţări baltice, Portugalia şi Suedia) – au deja Legislative unicamerale. Vecinii de la sud de Dunăre au stabilit prin Constituţie din 1879 că Adunarea Naţională (Narodno sabranie) va avea o singură cameră şi 240 de membri. În Danemarca, Folketing a devenit parlament unicameral prin referendumul din 1953. Vouli ton Ellinon, Legislativul Greciei, are 300 de membri aleşi pentru patru ani. Pentru două perioade – între 1844-1863 şi 1927-1935 – parlamentul a fost bicameral, având Senatul şi Camera Reprezentanţilor, revenindu-se ulterior la sistemul unicameral. Parlamentul unicameral al Ungariei – Országgyűlés – are 386 de membri aleşi pentru patru ani. Alte state – precum Marea Britanie – dezbat încă pe tema unei eventuale reduceri a Parlamentului într-unul unicameral (criticii susţinând că aleşii din Camera Lorzilor şi felul în care sunt aleşi nu reprezintă cetăţenii britanici şi că, odată cu desfiinţarea Camerei superioare, s-ar reduce cheltuielile publice).

Sondajele spun că românii vor Parlament unicameral

Majoritatea românilor preferă Parlamentul unicameral celui bicameral, potrivit celor mai recente sondaje care au cercetat opţiunile populaţiei cu privire la actualul sistem politic. Deşi datează de la sfârşitul lui 2007, aceste cercetări arată că aproximativ 80% dintre români consideră că numărul parlamentarilor este prea mare. Conform Barometrului Opiniei Publice 1998-2007, realizat de Fundaţia Soros, Parlamentul unicameral este preferat de 42% dintre cetăţeni, faţă de 30% care îşi doresc două camere parlamentare. Un sondaj CURS din 2005 arată că 53% dintre români preferă Parlamentul unicameral. Directorul CURS, Cătălin Stoica, ne-a declarat că, în general, ciferele nu s-au schimbat. “Deşi nu s-au mai făcut recent cercetări publice pe această temă, aceste lucruri nu se schimbă. Dacă se schimbă, se măreşte numărul celor care sprijină Parlamentul unicameral”, a arătat Stoica. (R.D.)

Liliana RUSE, Mădălina DÂRVARU, Raluca DUMITRIU
sursa: gandul.info

Abonează-te la newsletter