Politică

Senatorii au dat liber la hăcuit pădurile României. Frăţia cozilor de topor din Parlamentul României s-a reunit pentru a băgă drujbele în pădure

Silvicultorii din toate partidele politice româneşti care s-au pricopsit cu mandate de senatori şi deputaţi şi-au dat mâna pe sub masă în 2011 pentru a schimba Codul Silvic, după bunul plac. Propunerea legislativă “Lege pentru modificarea şi completarea legii nr. 46 din 2008 ­ Codul Silvic” a fost iniţiată de 13 parlamentari din UDMR, PD-L, PNL, PSD şi un independent. Într-un final, Senatul României a adoptat tacit Codul Silvic, pe motiv că senatorii nu şi-au făcut timp să dezbată în plen proiectul de lege. De aici, Codul Silvic a luat calea Camerei Deputaţilor, unde urmează să fie votat de deputaţi. Însă, organizaţiile de mediu susţin că dacă Codul Silvic va fi votat în forma actuală, acesta condamnă pădurile României la dispariţie. Magor Csibi de la WWF România a declarat pentru Jurnalul Naţional: “În noul Cod Silvic se propune tăierea pădurilor în avans, fără a se mai ţine cont de amenajamentele silvice care se fac pentru o perioadă de zece ani”. Practic se va tăia atât cât poate înghiţi piaţa.

Tupeu de pădurar
De ce vor iniţiatorii noului Cod Silvic să se taie pădurea în funcţie de interesele economice şi nu în funcţie de rolul de protecţie şi social al acesteia? Răspunsul l-am găsit în expunerea de motive a acestora, în care-i plâng de milă codrului românesc. “Sărăcirea în continuare a ecosistemului va include dezechilibre ecologice grave. O Românie despădurită va fi o ţară cu mult mai urâtă şi mai vulnerabilă. De aceea conservarea şi gestionarea durabilă a pădurilor şi vegetaţiei forestiere, indiferent de regimul de proprietate, trebuie să reprezinte cel mai important obiectiv.” În schimb, Coaliţia de Mediu şi WWF România susţin că prin modificările aduse articolului 59 sunt încălcate flagrant principiile unei gospodăriri durabile a pădurilor, pe care ţara noastră şi le-a însuşit până acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 9, 5 sau chiar într-un singur an (singurul factor limitativ fiind posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase). În acest mod se da, practic, undă verde pentru epuizarea pădurilor României, pentru a răspunde cererii tot mai mari de masă lemnoasă; vom asista, astfel, la abdicarea de la “principiul solidarităţii între generaţii”.

Un alt aspect semnalat de organizaţiile de mediu, se referă la modificările aduse Art. 7 alin. (4) sau Art. 47 alin. (3) prin care se creează posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat, ceea ce încalcă principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor.

Iniţiatorii
Cei 13 parlamentari care susţineau cu înverşunare modificarea Codului Silvic în funcţie de interesul agenţilor economici fac sau făceau parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Totodată, majoritatea iniţiatorilor de profesie silvicultori provin din judeţele afectate grav de tăierile ilegale de pădure.

Din partea PDL, proiectul a fost iniţiat de deputaţii: Constantin Chirilă, Stelian Fuia, Tinel Gheorghe, Mircia Giurgiu, Corneliu Olar şi Toader Stroian. De la PSD iniţiator a fost Ion Dumitru. Vasile Ştefan Beres de la UDMR, Pavel Horj de la PNL. Proiectul a mai fost susţinut de Ioan Munteanu, deputat fără partid, independentul Ion Tabugan şi senatorul Ovidius Mărcuţian. Să-i luăm pe rând. Ion Tabugan a intrat în Parlament ca penelist, apoi a devenit independent. Într-un final a ajuns la UNPR. Este membru al Societăţii Progresul Silvic Banat-Crişana, a fost decorat cu “Meritul Agricol” în grad de Cavaler şi a fost şef al Direcţiei Silvice Reşiţa între 2005 şi 2008, când a devenit parlamentar. Soţia sa a fost contabil-şef la Ocolul Silvic Băile Herculane, iar acum este acţionar la Di Danari SRL. Pavel Horj a venit din Borşa, Maramureş. Penelist, jurist şi doctor în silvicultură, a fost şeful Direcţiei Silvice Baia Mare până în 2008, după care s-a pricopsit deputat, ca şi colegul Tabugan. La alegerile parlamentare de anul trecut nu s-a mai calificat pentru un loc în Parlament. În schimb, a vrut să prindă un loc de secretar de stat la Mediu, dar se pare că se va reîntoarce la Direcţia Silvică. Un alt traseist politic a fost suceveanul Gheorghe Coroamă care a schimbat într-un mandat trei partide.
Stelian Fuia a fost membru marcant al PDL pe vremea când era deputat. A demisionat din ograda portocalie pentru a lansa o platformă “agrariană”. Nu a mai intrat în Parlament. Nici fostul său coleg de partid Corneliu Olar nu a mai găsit uşa deschisă  la Cameră.

Scrisoare deschisă
Coaliţia de Mediu împreună cu WWF România au trimis o scrisoare deschisă primului-ministru al României, ministrului Mediului şi Pădurilor, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi liderilor grupurilor parlamentare, în care atrage atenţia că noul Cod Silvic aduce modificări care vor crea cadrul legal pentru degradarea pădurilor României şi exploatarea lor din considerente strict economice, ignorându-se atât rolul de protecţie al acestora, cât şi cel social. “În condiţiile actuale, când România a pierdut o mare parte din capacitatea de procesare superioară a materialului lemnos, firmele străine care asigură doar o prelucrare brută a acestuia şi privează economia locală de beneficiile valorii adăugate, exercită o presiune majoră pentru creşterea volumelor de lemn recoltate în ţara noastră”, se menţionează în scrisoarea deschisă.

Autor: Petru Zoltan
sursa: jurnalul.ro

Despre autor

contribuitor

2 comentarii

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

  • Un ha de padure retine 6 tone de apa din ploaie ca sa nu ajunga in vai si sa inundeze. Atunci intrebam de ce vin puhoaiele pe sate.

  • Imi vine sa imi smulg parul din cap cand citesc anumite articole , cat de cretini sa fie frate astia ? Nu isi dau seama de ce vor sa faca ? Sunt corupti absolut si nu stim noi ? Of , Doamne fa sa dispara banii astia odata cu tot cu cipuri , sa fie viata ca la tara , sa nu te oblige nimeni cand , cum si in ce fel sa-ti faci treaba , sa nu iti spuna nimeni de ce ai cultivat grau aici , sa iti spuna nimeni “Bai , ia-ti gaina din ograda mea” ; Sa nu fie nevoie de garduri ghimpate , sa nu te certi cu vecinul pentru ca el are mai mult ca tine sau ca el are ceva ce tu nu ai .

Abonează-te la newsletter